miercuri, 8 aprilie 2015

Prin ochii mei...

      Cred cu adevarat ca doi oameni sunt conectati intre ei prin inimile lor. Cred cu adevarat ca cei ce sunt meniti sa fie impreuna, nu vor tine cont de statusul lor, de ceea ce fac sau de locul unde traiesc. Ei pur si simplu vor fi impreuna. Chiar si prin cele mai grave greseli. Suferinta nu e un lucru rau. Daca o intelegi asa cum trebuie, ea te va intari in moduri in care uneori, dragostea nu o poate face.
      "Il iubesc!" / "Ma iubeste!"--cuvinte cu semnificatie pentru cei ce iubesc. Si cel mai frumos sentiment e sa stiu ca cel de alaturi imi cunoaste toate slabiciunile, imi stie toate greselile si totusi, inca ma considera absolut minunata si nu trebuie sa traiesc cu teama ca intr-o zi va descoperi ca nu mai sunt la fel! Vom cauta tot ce este pozitiv in fiecare zi pe care o traim impreuna, chiar daca in unele zile am cautat un pic mai mult Si nu ne judecati dupa coperta-voi vedeti doar ceea ce noi alegem sa va aratam!
   Tine-ma aproape de inima ta, impartaseste-ti bataile inimii cu mine. Ne iubim fara motiv, si din cauze absolut inexplicabile, tu imi intelegi gandurile inainte sa devina propozitii. Ma simt imediat coplesita de caldura si devii un izvor de fericire si placere in viata mea. Nu pot sa explic, ci mai degraba sa apreciez existenta ta. Fara dragoste, tot ce vor reusi vreodata oamenii e sa scoata la iveala tot ce e mai rau si mai malefic in ei.
      Se iubesc, dar nu e atat de simplu. Au trait lucruri pe care, poate si-ar fi dorit sa nu le traiasca. Au facut lucruri pe care si-ar fi dorit sa le poata lua inapoi! Apoi se intreaba de ce au fost aruncati in mijlocul a toate-de ce au trebuit sa sufere in modul in care au facut-o! Dar au curajul sa ridice stiloul si sa rescrie povestea. Vremurile grele dezvaluie intotdeauna oamenii adevarati care sunt meniti sa fie acolo.
        Dragoste nu creste in copaci. Dar e mai inalta decat tot ce nu poti atinge. Nu te indragosti de "dragostea" pe care o pui intentionat pe umerii altora, de idealul care creste in ochii tai. Atunci cand vor pleca si vor lasa numai dezastru in urma lor, vei intelege de ce uraganele au fost numite dupa oameni. Realitatea e mai buna decat orice iluzie. Deseori, nu e despre cate pagini are scrisoarea lui de dragoste, ci despre cum va scrie ea pentru el in culoatea lui preferata.
      Nu sunt perfecta, fac greseli, ranesc oameni, dar cand spun ca "Imi pare rau", vorbesc foarte serios! Viata nu vine cu instructiuni, traiesti si inveti. Si nu e vorba despre cum le facem, ci modul in care le corectam ne defineste.
     "Pot sa o iau de la capat?"
     "Putem sa fim din nou straini?"
     "Lasa-ma sa ma prezint!"
       Putem sa radem si sa ne vorbim din nou, sa refacem aceleasi greseli din care nu am invatat nimic, sa venim cu glume noi si sa cream noi amintiri- dar amandoi stim ca, intunericul nu face ca ranile sa dispara...doar le face mai greu de observat!
      Nu cara peste tot greselile tale. In loc de asta, pune-le sub picioare si foloseste-le ca si un pasaj pe care vei trece. Nu regreta niciodata ca ai gresit, regreta ca nu ai invatat din ele. Nu meriti o a doua sansa daca faci aceeasi greseala la infinit.

sâmbătă, 14 martie 2015

Fii puternica!

 
   E greu sa stergi un zambet de pe fata ca sa pui altul nou. Nu procesul in sine, ci faptul ca dai jos o masca ca sa pui o alta in schimb. E greu sa te privesti in oglinda, sa nu te poti uita in ochii tai in timp ce stergi un machiaj distrus de lacrimi. E si mai greu de pus inapoi, pentru ca il vei distruge si pe acela! Si cui ii pasa ca nu mai esti frumoasa? "Frumusete" e doar un alt cuvant frumos!
     Durerea care te sfasie, sentimentul de neputinta, gandurile care te sufoca-toate ti se opresc in gat si raman acolo. Ochii te tradeaza cand ii privesti, dar sunt aceeasi! Aceeasi care pretind ca totul este in regula. Ca tu esti in  regula!
     Crezi ca vei face fata propriului tau chip care te priveste din partea cealalta a oglinzii? Crezi ca te poti uita in ochii tai mai mult de 10 secunde? Crezi ca ii poti cere omului din oglinda sa se schimbe? Te pacalesti singura crezand ca va deveni mai usor cu timpul. Nu e asa!
     Cea care te priveste de dincolo, rade de imposibilitati. Rade de tine! Orice ar fi, orice forma ar lua in interiorul tau, doar sta acolo si te impiedica sa respiri din nou! Cea care te priveste de dincolo, stie cat de puternica esti, stie si cat de mult te temi! Destul de mult incat sa creeze un razboi in mintea ta si va fi mereu prezenta acolo ca sa iti intoarca privirea din privirea ta. Cea de dincolo are puterea de a te elibera sau de a te incatusa!
     Cineva mi-a spus odata: "Cand te rogi pentru ploaie, tine cont si de noroi!" Orice forma ar lua demonii tai, fii gata sa suporti consecintele care te pot ridica, te pot invata sa nu faci aceeasi greseala de doua ori, sau te pot invata cum e sa faci greseli din cauza lor!
     Oricum ar fi, privesteti propria reflexie si cere-i omului din oglinda sa se schimbe! Fa regulile din mers si nu permite nimanui sa te intoarca din drum. Imprumuta putin timpul si petrece-l doar cu tine. Vezi? Ai irosit prea mult timp pretios uitandu-te in oglinda si urand ceea ce esti. Acum, stergeti lacrimile, mergi inapoi si priveste mai adanc. Incepe sa iti placa ceea ce vezi, nu? Aceea esti tu, draga mea! Adevarata tu!
     Incepe sa traiesti, pentru ca este doar o persoana in lume ca tine-tu insati! Nu te lasa condusa de etichete! Condu etichetele cu principiile dupa care functionezi deja!

duminică, 8 martie 2015

Dragul meu,


   Ea nu-si va aminti ca i-ai legat repede parul cand se grabea; nici ca i-ai tinut geanta ca sa-si curete pantofii. Nu-si va aminti ca ai carat bagajele pentru ea, ca i-ai deschis usa de nenumarate ori sau ca i-ai tras scanul ca sa se aseze. Poate va uita de cate ori ai asteptat-o cu o cafea fierbinte in bucatarie. Poate ca, nici nu a mai tinut cont de sirul infinit de dati in care ai ajutat-o sa spele vasele. Cu siguranta nu a acordat suficienta importanta momentelor in care te-ai imbracat in graba sa dai buzna la magazin pentru ca e in "perioada aceea a lunii"... dar, dragul meu, ea isi va aminti de sarutul de "buna dimineata" si bratele ce o cuprind de "noapte buna!"
   Nu se va rusina cu tine chiar si de vei fi cel mai stangaci la capitolul "Azi, am uitat sa ma opresc la florarie!" Nu va tine cont ca ai uitat sa iei ce te-a rugat in drumul tau spre casa. Nu se va supara daca nu i-ai spus azi cat de mult o iubesti! E in regula! Stie deja!
   Ea nu va da atentie neatentiei cu care ai tratat-o astazi. Ea va sta langa tine chiar si de a trecut o zi intreaga fara sa o privesti in ochi. Ea va fi acolo pentru ca a ales sa fie, iti va tine bratul strans legat de ea pentru ca nu doreste sa il imparta cu altcineva! Ea iti va semnala sublim ca te vrea acolo; tot ea iti va arata cu dragoste ca, fara tine, nu e completa!
Azi, draga barbatule, azi ai ocazia sa o rasplatesti pentru toate zilele in care nu ai fost atent; pentru momentul in care ai surprins-o plangand sau oftand trist si te-ai ascuns pentru ca "Ma simt neputincios!" Astazi, opreste-te si mediteaza la timpul ce-a trecut: ce-ai pierdut si ce-ai castigat?
Dragul meu, EA nu va fi langa tine decat un timp foarte scurt! Tu alegi ce faci cu timpul: il vei transforma intr-un aliat pentru a o tine mai mult langa tine, sau te vei plange ca iti atarna greu de picior si vrei doar sa dispara?

miercuri, 21 ianuarie 2015

Cu bine!!


     Tine-ma ca raul Iordan si atunci iti voi spune ce ma doare!
      Cara-ma ca si cum nu as avea picioare, iubeste-ma ca si cum nu cunosti un alt om, si atunci voi fi transparenta doar pentru tine!
       Cand voi obosi, ma vei tine? Cand gresesc, imi vei spune? Cand voi fi pierduta, ma vei gasi?
        In ora cea mai neagra, in disperarea mea cea mai mare, iti va pasa? Vei fi acolo? In incercarile si suferintele mele, prin indoielile si frustrarile mele, in violenta si mania mea, in teama si confesiunile mele, in agonia si durerea mea, prin bucuria si amaraciunea mea, in promisiunea unei alte zile de maine, vei fi acolo?
       Oriunde vei merge, vreau sa merg si eu. Oriunde vei inainta din nou, lasa-ma sa stiu. Nu ma supar sa te prind din urma, sunt chiar pe drum, pentru ca nu-ti pot prinde gandurile de la mile departare.
     Stiu ca pleci undeva sa-ti faci o viata mai buna; sper ca o vei gasi de la prima incercare si chiar daca gandul ca trebuie sa pleci ma omoara, stiu ca voi fi
 mai trista daca nu vei porni la drum!  Iti voi scrie ca sa-ti spun ce se mai intampla, dar tie nu-ti va lipsi decat acelasi vechi cantec!
      Daca nu te deranjeaza ca te voi prinde din urma, imi voi petrece ziua povestindu-ti despre un taram indepartat!
       Incerc sa te tin langa mine, incerc sa ma abtin sa nu plang, nu vreau te fac sa ramai cu mine! Incerc sa fiu un adult acum...pentru ca nu vreau sa fiu motivul pentru care nu vei pleca!
        Cineva iti va simti lipsa, cineva isi doreste ca tu sa fii aici...acea cineva sunt EU!

luni, 11 august 2014

Insula

A fost odata o insulă unde locuiau: Fericirea, Tristeţea, Conştiinţa şi multe altele printre care şi Dragostea. Într-o zi s-a anunţat că insula se va scufunda, aşa că toţi au început să-şi repare barcile şi au plecat cât mai repede. Dragostea a rămas ultima. Ea a perseverat până în ultimul moment. Când insula era aproape să se scufunde, Dragostea s-a decis să ceară ajutor. Bogăţia a trecut pe lângă Dragoste într-un vapor imens. Dragostea a spus:
 - Bogăţie, mă poţi lua cu tine?
 - Nu, nu pot. Am atâta aur şi argint de transportat, încat nu mai este loc şi pentru tine.
Dragostea s-a decis să întrebe Vanitatea care tocmai trecea pe acolo într-o frumoasă barcă:
 - Vanitate, te rog ajută-mă!
 - Nu te pot ajuta, Dragoste. Eşti toată udă şi mi-ai putea strica barca! A răspuns Vanitatea.
Tristeţea trecea şi ea pe acolo, aşa că Dragostea îi cere ajutorl:
 - Tristeţe, ia-mă cu tine, te rog!
 - O ...Dragoste, sunt atât de trista, încât vreau să fiu singură!
 Fericirea a trecut şi ea pe acolo, da era atât de veselă încât nici nu a auzit când Dragostea i-a cerut ajutorul. Dintr-o dată s-a auzit o voce:
 - Vino, Dragoste, te iau eu.
 Era un bătrânel. Dragostea s-a simţit atât de binecuvâtată şi atât de fericită încât a uitat să întrebe cum îl cheamă. Când au ajuns pe uscat, bătrânelul a plecat urmându-şi calea lui. Dragostea, realizând cât de datoare îi este bătrânelului, a întrebat Conştiinţa, un alt bătrânel:
 - Cine m-a ajutat, cine a fost cel care m-a ajutat?
 - Era Timpul, a spus Conştiinţa.
 - Timpul!? Intreband Dragostea mirată.  Dar de ce să mă ajute pe mine Timpul?
Conştiinţa a zâmbit şi a răspuns cu înţelepciune:
 - Pentru că numai TIMPUL este capabil să înţeleagă cât de mare şi minunată este Dragostea.

joi, 26 septembrie 2013

Cate un pas

          Uneori sunt dureri prea mari pentru a fi soptite la urechea unui om, si lacrimi prea fierbinti pentru a mai fi ascunse.
           Deseori m-am intrebat daca a existat vreodata "familia perfecta". NU! Orice familie are defecte, la fel cum orice arta are imperfectiuni, dar sentimentul central care transforma totul in ceva  magic, este DRAGOSTEA! Iar dragostea aduce cu ea totul!        
            Nu trebuie neaparat sa ai o familie ca sa cunosti acest sentiment. Nu trebuie sa ii numesti "mama" sau "tata" pentru a simti ca apartii unui loc. Tot ce trebuie sa faci e sa crezi in tine, si cu putin ajutor poti vedea dincolo de durere.
            De cand imi pot aminti am avut o relatie dificila cu ceilalti. Ma temeam de ei, ma temeam de mine, de iesirile mele de manie si de limba mea intepatoare si sarcastica, si nu m-am simtit niciodata in stare sa-i multumesc. In consecinta, eram furioasa pe mine cu o ciuda ascunsa care m-a determinat sa ma inchid fata de ei. In dorinta mea de a fi acceptata, m-am straduit sa fiu buna si mi-am ascuns adevaratele sentimente. 
    O floare m-a invatat cum trebuie sa cresc, cum sa renasc ! Acea floare mi-a daruit mai mult decat am cerut si mai mult decat  ar fi crezut ! A crezut in mine cand mi-am pierdut calea ; cand m-am impiedicat a fost chiar acolo. Au fost moment grele si am supravietuit doar pentru ca a crezut in mine. Nu mi-a zis ‘’Ti-am spus eu !’’ atunci cand am gresit. Nu m-a judecat, nu m-a criticat...doar a fost acolo si mi-a oferit sprijinul de care am avut nevoie;  m-a ajutat!
    Nu contreaza cat de departe ajung, vreau ca toata lumea sa stie ce simt, cum ma simt si cat de bine sunt fata de ieri. Si toate acestea datorita unei singure persoane care nu a fugit de mine…a infruntat toate temerile mele impreuna cu mine. 
            Voi pretui mereu acele momente in care ma simteam libera; voi purta mereu cu mine toate datile in care pur si simplu, nimic nu mai era la fel in capul meu! Le voi pastra in inima mea exact ca un tatuaj.
         

luni, 17 iunie 2013

Ceea ce esti!


          Ii stii numele, ii stii povestea, dar sunt zile cand nici macar nu poate avea un final  fericit. Viata e grea, uneori il/o doboara; doare si te intoarce pe toate partile. Eu stiu ca esti cine  spui ca esti, stiu ca esti ceea ce spui ca esti, dar mai stiu ca este singurul/a care poate sta in picioare cand totul se destrama.
    Isi paraseste camera doar cand i se vindeca ranile. "Acasa" e singurul loc in care se poate ascunde. Ei tot incearca sa descifreze ce se intampla in mintea lui/ei, in timp ce el/ea incearca sa uite cuvintele pe care le aude. Atarna de un fir de ata cand pierde controlul situatiei. Peretii se apropie din ce in ce mai mult, e mai mult decat poate suporta si a obosit sa tot priveasca inapoi. A obosit sa fie curajos/curajoasa mereu.
      Cand preia controlul, uneori nu stie unde merge! Merge pe toate drumurile, dar toate il/o ranesc. Cand vede lucrurile mult prea clar, isi doreste sa dispara si se intreaba cine va observa daca renunta. Inima-i bate doar ca sa treaca timpul; traieste, dar nu se simte in viata! Ma intreb de ce ploua mereu doar asupra lui/ei, cand tot ce vrea e doar o veste buna?  
         Hei, draga frica, te-am mai vazut aici! Te tot intorci si continui sa bati la usa. Obisnuiesti sa-i stai in cale, si sa-i pui piedici mereu! Dar te-a studiat si acum stie ca esti exact ca dosul palmei lui/ei. Ti-ai facut numarul, dar scena s-a ocupat deja. E destul de puternic/a sa priveasca dincolo de durere!

joi, 6 iunie 2013

O viata nedreapta!

  S-a intamplat in trecut si continua sa se desfasoare si in prezent! Si nimic nu se schimba.
   In visele mele, copiii canta un cantec de dragoste; cerul este senin, campia mai verde ca niciodata, iar rasul unui copilas este glasul intregii naturi! Apoi, cand ma trezesc, vad o lume plina de oameni in nevoi. In fiecare zi ma intreb, ce trebuie sa fac pentru a le demonstra tuturor ca pamantul sufera? Trebuie sa raman si sa lupt pentru un adevar pe care toti il ocolesc?
    Spuneti-mi, de ce trebuie sa fie asa? Este ceva acolo care-mi scapa? Spuneti-mi, de ce, pentru ca nu inteleg! Cand atat de multi au nevoie de cineva, noi nu suntem acolo; DE CE?
   Suferinta lor e peste capacitatea noastra de a intelege; ceea ce simt ei zilnic, pe noi ne-ar frange intr-o secunda. Pe umerii lor se varsa intreaga povara a unei zile si nimeni nu stie! De ce asteptam ca ceilalti sa faca o schimbare? De ce nu putem sa fim schimbarea pe care vrem sa o vedem la ceilalti? Trimite-le inima ta, pentru ca ei sa stie ca nu sunt singuri!!
     Anual, 2 milioane de copii, femei sunt traficate pentru diverse activitati. Ele sunt primele victime ale violului, ale abuzului fizic, si duc mai mult decat pot indura. Sunt oameni fara suflet, oameni care le-au vandut sufletul pentru cativa banuti castigati cu pretul fericirii lor!
   Pe ele cine le protejeaza? Pe umarul cui isi vor pleca capul pentru a-si odihni trupul? In palmele cui se afla viata lor? Cine sunt ei sa decida cursul vietii lor? Sunt intrebari fara raspuns, pe care le evitam doar pentru ca "nu facem parte din ele!"  Voi le numiti "victime", ei le numesc "sursa de venit", dar ele sunt de fapt, victimele unei vieti pe care nici macar nu au cerut-o! Privindu-i pe ceilalti, schimbarile trec pe langa ei. Ei nu vor descoperi niciodata aceste sentimente care se ascund in adancul sufletelor lor; si tot ceea ce admit ei, este ca ele sa se prabuseasca in liniste!
       Toate aceste cuvinte, s-ar putea sa nu fie niciodata auzite!

miercuri, 5 iunie 2013

Ganduri...

             Simt ca eu sunt la un milion de mile departare de mine insami, mai mult ca oricand in aceste zile. Am mers pe multe drumuri, am gasit multe usi deschise, dar nici unul nu ma duce acasa. Vreau sa stiu cine sunt cu adevarat, cum trebuie sa fiu, vreau sa inteleg, exista ceva ce nu pot vedea?
        Poate nu voi mai fi niciodata ce am fost inainte, poate ca nu stiu atat de multe despre ei, poate ca cine sunt azi nu este atat de departe de ceea ce am fost ieri, dar incerc sa gasesc o cale de a fi fiecare parte din mine, asa ca am sa incerc sa aranjez lucrurile si sa ma gasesc pe mine insami. Imi va lua ceva timp, dar stiu ca voi fi bine pentru ca demult, nimic nu s-a schimbat in interiorul meu si e greu sa-ti dai seama cum sa fii! 
         Tot ceea ce fac, imi creaza mai multa confuzie. Toti sunt diferiti, dar as vrea sa fie ca mine, nu amestecati. Totul se dovedeste a fi o mare enigma care ma lasa cu multe indoieli, si nu vreau sa fiu asa. Merg pe un drum, cand e fapt ar trebui sa merg pe altul, spun lucruri pe care nu ar trebui sa le rostesc....uita-te la mine, sunt intr-o mare mizerie, nu vreau sa fiu aici! In tot acest timp am fost indusa in eroare, am fost invatata sa cred ca ceea ce simt eu nu conteaza, invatata sa le spun tuturor ca "Sunt bine!"
          Nu vreau sa astept prea mult timp pentru a afla care-mi este menirea. Mi-am dorit intotdeauna  sa fiu unde sunt azi, dar niciodata nu m-am gandit ca voi ajunge pe acest drum!


miercuri, 16 ianuarie 2013

Pentru tine, prietene!

       Se spune ca "O data in viata", inseamna ca nu mai primesti o a doua sansa. Dar iti petreci toata viata asteptand cea de-a doua sansa...Sansa care va face ca totul sa fie bine!
       Atat de plictisit de acelasi drum; oriunde te uiti, hoti si vulturi care te urmaresc: asteapta cea mai mica greseala pentru a scoate personajul din poveste. Ai nevoie sa te gandesti la altceva, sa iti construiesti propria mina cu aur. Si ce obtii la final...? Furtuni care continua sa se rasuceasca asupra ta! Iti construiesti viata pe minciuni pe care le inventezi zilnic pentru a acoperi ceea ce-ti lipseste!
        E ciudat cum poti urla pe interior, dar nimeni nu te aude! E ca atunci cand se sparge un geam...face mult zgomot, dar o inima franta nu e auzita de nimeni. Intotdeauna exista un motiv sa nu te simti suficient de bun. E acelasi cantec, acelasi negativ...mereu aceleasi versuri!
        Cateva dintre cele mai frumoase povesti de succes din istorie au aparut in urma unui cuvant de incurajare din partea cuiva iubit sau a unui prieten increzator. Cele mai frumoase amintiri sunt cele petrecute cu un bun prieten care, in cele mai neasteptate clipe, te surprinde pana la cele mai fierbinti lacrimi de bucurie. E atat frumos sa ai pe cine conta, sa te trezesti dimineata si sa desenezi fete zambitoare oriunde te afli. Imi iubesc cel mai bun prieten si ii sunt fidela indiferent de ceea ce crede, dar el s-a lasat biruit de ganduri si a cazut prada propriilor emotii.
         Cu oamenii adesea nu se poate discuta, sunt egoisti si lipsiti de logica; ei ma acuza din motive egoiste ascunse, ma inseala si ceea ce construiesc eu ani la rand, ei darama peste noapte. Un singur prieten am si el e cel care nu va face nimic din ceea ce este mentionat mai sus! Imi iubesc cel mai bun prieten, imi dau viata pentru cel mai bun prieten care, in nenorocirea cea mai mare mi-a ajuns ca un frate!!
          Te iubesc, bunul meu prieten!!!